Făgăraş 2007
Scris de Edmon Manolache   

Structurarea momentelor cu-adevărat importante din existenţa noastră în coordonatele unui ritual „imuabil”, care să ne „înscrie” pe o traiectorie polar-ascendentă, ne redeşteaptă de fiecare dată entuziasmul sincer, singur se pare în lupta cu moleşeala, lenea şi insatisfacţia aşezării încercuite de condiţionări mai mult sau mai puţin justificate.
Aşa cum din când în când, în orice casă, se face curăţenie şi se scutură praful, Muntele – urcuş pios, dar individual totodată – ne tămăduieşte Sufletul şi ne dăruieşte posibilitatea înţelegerii „CUM” să trăim viaţa în fiecare
Clipă1 în plenitudinea a-temporală a Divinităţii, asumându-ne slăbiciunile şi rectificându-ne corpul înspre a „deveni” ce este cuprins în următoarele:
Om-ul2 este arcul, Spiritul e săgeata, Împărăţia lui Dumnezeu e ţinta.”
Aceste rânduri, aşternute în perspectiva expediţiei din Făgăraş (27 iulie - august 2007), le adresez tuturor celor care se simt ocrotiţi de bunătatea şi înţelegerea Aceluiaşi ce ne îndeamnă permanent „Practicaţi, studiaţi şi veţi FI.” Îmi doresc şi vă doresc vouă, tuturor celor dragi, oriunde vă aflaţi şi vă veţi afla, mult succes în însuşirea atitudinii.

 


1. „Opreşte, Doamne, clipa cu care măsori eternitatea ! ” scrie pe crucea de pe vârful Moldoveanu, mai exact, „Opreşte trecerea. Ştiu că unde nu e moarte, nu e nici iubire, - şi totuşi te rog : opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne măsuri destrămarea. ” - Lucian Blaga, În marea trecere, 1924.

2. Florentin Loghin - Dezvoltarea interioară prin Karate-Do