Educaţie

I. O posibilă definiţie aşa cum apare în cartea "Dezvoltarea interioară prin karate-do", p. 273.

...Să luăm aminte cum: “Spiritul cade în golul abstractului, mai apoi golul abstractului cade în densul materiei”. Pitagora spunea: “Triada se află la baza universului iar monada este principiul său unic”. Suportul real al spiritului ni se impune firesc. “Spaţiul substanţial” intermediar propriu sufletului şi sălaş al acestuia, stă la baza compoziţiei suportului spiritului, aflîndu-se şi în compoziţia minţii omului. În acelaşi timp “acel ceva” propriu sufletului leagă trupul fizic şi psihismul acestuia, girînd viul şi dînd posibilitatea surprinderii vieţii. Cei vechi ştiau că sîngele este suportul sufletului şi, mai ştiau că spiritul şi corpul în atingere ducea la conflagrarea celui de-al doilea. Rolul jucat de suflet(frumoasa Psyhee), este astfel capital. O dată liant şi călăuză pentru corpul fizic, în acelaşi timp înfăşurător şi protector pentru Spirit. De aici vedem importanţa dialogului ce urmează să-l instituim cu trupul nostru, templu al lui Dumnezeu, pentru al evertua la rangul cuvenit, de suport indirect al spiritului. Cultivarea virtuţilor sufletului, alături de supunerea corpului fizic unui travaliu corect coordonat prin instrumentele aflate la dispoziţie ca gest, ritm, respiraţie, timp de execuţie, schemă etc, ca şi adîncirea prin contemplare fără obiect (za-zen) a profunzimii minţii imateriale şi fără formă, asigură elevaţia corpului fizic către corpul de lumină din creştinism, sau omul de aur din atitudinea zen. Scoaterea corpului fizic şi agregatului său compozit de sub robia timpului cronologic şi evertuarea acestuia în spaţiul etern al sufletului - ca şi stare normală a conştiinţei -, produce modificări calitative în structura chimică, biologică, nucleo-neuropsihică a acestuia, apropiindu-l de “compoziţia”, acelui ceva propriu sufletului. Numai în această calitate corpul fizic poate “primi” un Spirit în coborîre. Aşa gîndesc suportul spiritual, care de fapt este OM-ul autentic. Să reţinem: Actul mistic asigură ascensiunea, magia însă are gravitaţie, trage la pămînt. În Om-ul ajuns la înţelepciune, rugăciunea lucrează cu spor, şi toate cele trebuincioase “se adaugă”. Ca aspect “secundar”, un corp eliberat din “sclavie” prin reconsiderarea poziţiei lui, evertuat la rang de partener în dialogul cu contrapartea care-l ocupă şi-l foloseşte, are “singur” grijă de sănătatea lui, semnalînd partenerului apariţia zonelor slabe din structura sa. Acordîndu-i-se atenţia, şi aici folosesc poate un exemplu inferior situaţiei de faţă, se va comporta asemeni unui computer al unei maşini extrem de sofisticate, semnalizînd fiecare abatere de la “normal”. Adăugaţi acest aspect secundar ca argument la buna aşezare şi înţelegere a suportului spiritual.

II. Instrumente:

II.1 Agregatul numit corp fizic cu cele trei nivele: chimic, biologic şi nucleo-neuropsihic

II.2 Respiraţia psiho-somatică şi somato-psihică

III. Mijloace practice care lucrează cu instrumentele de mai sus :

III.1 Schema, gestul, ritmul, respiraţia, timpul de execuţie din exerciţiul numit kata din karate-do, taijikuan

III.2 Exerciţii de coordonare fizică şi poziţionare spaţială, agilitate, abilitate prin folosirea unor prelungiri ale corpului uman cum ar fi: sabie, baston, tonfa, sai, nunchaku.

III.3 Tabere şi expediţii - în aceste tabere şi expediţii se urmăreşte completarea antrenamentelor specifice de karate-do, cu aspecte concrete ridicate de ambient. Factorul de natura fizic şi psihologic al programelor este probat şi fortificat concret în condiţii de frig, umiditate, vânturi putenice, zăpadă, viscol, ger. Se urmăreşte pe lângă o profilaxie fizică şi psihică, educarea distincţiei care există între adevărata foame, sete vis-a-vis de senzaţia de foame, senzaţia de sete.

III.4 Kudji-kiri (antrenament intern ninjutsu)

III.5 Postura: zazen

IV. Mijloace teoretice:

Conferinţe, seminarii, mese rotunde, comunicări, publicaţii...

V. Modul de abordare (filosofie practică):

V.1(cu referire la corp) extensia, aerisirea, centrarea, liniştirea, aşezarea, adâncirea

V.2 execuţia unor elemente din mijloacele practice

V.3 respiraţie somato-psihică, liniştire somatică, taijikuan

V.4 aşezare: kudji-kiri

V.5 adâncire: zazen

V.6 Urmează să ajungem la asimţirea trăită a următoarei fraze:

"Spiritul şi trupul cad în abisul uitării de sine şi se resuscitează spontan în uimire de sine."

VI. Călăuza - Parabola Fiului Risipitor, cheia de acces - raportarea permanentă la Principiu.

VII. Şi toate se întâmplă dacă şi numai dacă:

- facem eforturi pentru a ne cunoaşte originea (care nu se poate întâmpla fără cunoaşterea schemei noastre proprii şi a nodurilor de metamorfoză a acesteia),

- facem eforturi în repunerea în drepturi a unei geografii sacre, a unei istorii sacre şi a unei Putinţe,

- ne plasăm într-o cosmogonie izvorâtă din mitologia arealului geografic, cultural şi spiritual numit România.

Apoi,

- se are în vedere rit-ul şi adresa lui,

- se cunosc etapele în împlinirea ritual-ului: imuabilitatea, principiul de sesizabilitate, principiul pietrei şi întruparea emoţiei,

- şi altele pe care urmează să le re-descoperim. Succes în însuşirea atitudinii!