Ecosistem Mediu Ecologie

(protecție, întreținere, documentare-cercetare şi

conservare floră și faună din rezervațiile naturale)

ecologie umană, turism - sport de masă-educație-cultură)

FUNDAȚIA RO-SAKURA IAȘI este constituită conform Legii nr. 21/1924, funcționând din luna iulie 1998. Fondatorul unic al acestei fundații este dl. ing. Loghin Florentin Gheorghe, centură neagră 4 Dan shotokan-fudokan, antrenor, arbitru internațional, autor de carte, având o vastă experiență în domeniul artei marțiale.

Obiectul de activitate al Fundației:

Protejarea și curățirea zonelor turistice din țară și străinătate; protecția, îngrijirea și conservarea florei și faunei din România; întreținerea și marcarea traseelor turistice; construirea, protecția și îngrijirea cabanelor, refugiilor, locurilor de campare din zonele turistice din România și străinătate; inițiere în gimnastica energetică, autoapărare, arta marțială, alpinism, înot, activități de salvamont, salvamar, ghizi montani, poliție ecologică montană; organizarea de expediții interne și internaționale; editarea de publicații, publicitate internă și internațională, mese rotunde și conferințe, editură, tipografie.

Sigla - Explicarea simbolurilor:
    • Vulturul – simbolul nemuririi, intelect intuitiv, călăuza între tărâmuri, elevație spirituală, element solar, înfășurarea „spiritului” în formă umană prin concepție; - prima cavernă;
    • Cercul interior – realitatea conștientă rațional, conceptul de CER, nașterea și moartea corpului fizic, formă-suport purtătoare prin intermediul sufletului a spiritului; - a doua cavernă;
    • Cercul interior – cercul exterior: realitatea inconștientă, cerul virtual; între cele două realități se produce calea de mijloc care ia ca suport „văzduhul” sufletului – inefabilul; - a treia cavernă;
    • Exteriorul; a patra cavernă – ieșirea deasupra cerului și contemplarea tendințelor divine;
    • Porțiunea de cerc interior întreruptă: posibilitatea transcenderii „cavernei” conștiente rațional;
    • Circumferința continuă la cercul exterior: semnifică transparența totală la realizarea supraconștiinței;
    • Capul de DAC: reprezintă orientarea către tradiția hyperboreană, luând ca reper Zalmoxis ca funcție și, desigur, Dacii;
    • Căciula dacului: Vârful Toaca din masivul Ceahlău – Moldova; simbol și icon sacerdotal; Coganionul – muntele sfânt al românilor, locul ales pentru ascundere a celor care aveau funcția lui Zamolxis; cel de-al șaptelea stâlp spiritual al lumii;
    • Ochii dacului: „vederea”, în sens de înțelegere-așezare și așteptare neclintită, de către elita sacerdotală a fiului risipitor, adică a neamului numit de ceva vreme – român, care trebuie să se răsucească pentru a-și înțelege „averea”, reprezentată de tradiția hyperboreană din care se trage;
    • Muntele: ideea de aspirație spirituală; de urcuș duhovnicesc;
    • Capul de lup: principiu de organizare; ordine, disciplină;
    • Corpul de șarpe, dragon: element teluric, pământul dar și simbol al înțelepciunii; deasemenea știm că dragonul se mișcă bine atât în apă cât şi în văzduh. În general el este element lunar, apa;
    • Suportul capului de lup continuat în trup de șarpe (dragon): simbolizează sulițele care străpungeau în aer, trupurile tinerilor daci educați să deprindă calitatea inocenței pure;
    • Capul de lup – trupul de șarpe – suportul acestora; reprezintă steagul dacilor, cărora, călări în luptă, prin sunetele pe care le scotea la trecerea aerului prin gura deschisă a lupului – dragon, le întărea credința că sunt „nemuritori”. Văzduhul nemuririi, pentru strămoșii noștri, era plasat între CER și PĂMÂNT. Lupul – dragon simbolizează unirea cerului cu pământul chiar în trupul luptătorului DAC;
    • Creanga de cireș: simbolizează procesul și are sensul de înflorire (sakura – denumirea fiind extrasă din după numele prințesei „Kono hana no sakura Hime”, adică „prințesa pomului cu flori înflorite” care a coborât din cer pe un pom de sakura, și ar fi fost înmormântată pe vârful Fuji; efemeritate – pentru o conștiință discriminatorie, duală (trecut și viitor); eternitate - pentru o conștiință ancorată în clipă/moment(prezent); Cireșul japonez este androgin, nu are fruct. Mai simbolizează non-reprezentarea, non-dorința, non-atingerea și, desigur, non-acțiunea;
    • Cercul mic care circumscrie creanga de cireș: soarele simbolizează căldura şi lumina spirituală – iubirea, dar și soarele Japoniei.
Sigla scoate în evidență un posibil drum către centrul spiritual al omului. Acesta (drumul), întotdeauna este jalonat de locuri comune din alte culturi, determinând pe cel care se „nevoiește”, ca în cercuri centripete, să fie aspirat de propria tradiție în eternul „aici și acum”.

Ne asumăm responsabilitatea și așteptăm sugestiile dumneavoastră pe măsura provocării lansate. De asemenea, suntem însetați de origini și decăzuți în văduvie vis-a-vis de mitologia civilizației sacerdotale. În opinia noastră ar fi ultima etapă cea mai apropiată de prezent. Confirmată de izvoarele literare și nu numai, o putem numi fără să deranjăm pe nimeni, ca fiind Dacia Hyperboreană, cu localizare strictă în centralitatea aqvatică: Tisa - Nistru - Dunăre. Și dacă noi am mânui tridentul Deltei Dunării (Chilia, Sulina, Sfântul Gheorghe), sub mângâierea Mamei Latona (Lacul Letea), din nodul Tulei (Tulcea) prin mijlocirea Selinei - Luna (Sulina) spre Cetatea Albă (Cetatea Soarelui - Apollon) situată în insula Leuke (Insula Şerpilor) din Marea Neagră, am fi în posesia, trunchiată desigur, a unei geografii și istorii sacre - spirituale.

Ce spuneți?

Newsletter

Please enable the javascript to submit this form